✨ཹ Mary W. Shelley - Frankenstein sau Prometeul Modern carte .PDF📚


Mary W. Shelley - Frankenstein sau Prometeul Modern  carte .PDF
Vizualizări:003-10-2021Post by User
     Fabulosul şi straniul destin al acestui roman,a făcut ca numele personajului principal, doctorul Victor Frankenstein să fie transferat în memoria colectivă, fiinţei create de el, "monstrul" Frankenstein.
      Brian Aldiss în monumentala sa istorie a science fiction-ului,intitulată "Trillion Year Spree",consideră "Frankenstein" ca primul roman AUTENTIC SF din cronologia genului. Aldiss adăuga că pentru prima dată în istorie,se trata raportul dintre omenire şi ştiinţă folosind o imagine a naturii duale a speciei umane,potrivite începutului erei ştiinţei.
      Ca un omagiu adus acestui roman şi creatoarei sale,Aldiss a scris în 1973,
"Frankenstein Unbound" în care apar atît Mary Shelley şi personajul său literar.
"Frankenstein,or the Modern Prometheus" a fost editat în 1818,pe cînd Mary Shelley a avea 21 de ani !
Biografie Mary Wollstonecraft s-a născut în 1797,fiind fiica filosofului şi romancierului William Godwin (1756-1836) şi emancipatei (era feministă în secolul XVIII !) Mary Wollstonecraft (1759 - 1797).
Mary s-a căsătorit cu poetul Percy Bysshe Shelley la 19 ani,în 1816,la doi după ce fusese sedusă de acesta şi dusă în Franţa.
     Au fost prieteni cu Byron şi medicul acestuia,John William Polidori care la un moment dat a sugerat ca fiecare din ei să scrie o povestire cu elemente supranaturale.
Nici Shelley şi nici Byron nu au onorat promisiunile făcute,dar Mary a publicat în 1818,"Frankenstein" iar Polidori "The Vampyre" în 1819.
      "Frankenstein" a fost etichetat simplist ca fiind un roman horror (cel mai celebru text horror al literaturii engleze !)şi aşa cum au remarcat criticii literari,
de la apariţie pînă în prezent,acest roman nu a fost citit de prea multă lume.
      Avalanşa de filme (de-a dreptul horror!)imbecil-comerciale a mutat accentul pe exhibiţionismul scabros-grotesc al unei figuri de tip Boris Karloff,adică viziunea regizorului James Whale în 1931(care pînă la Robert de Niro a fost totuşi cel mai bun interpret al personajului).
Prefață
    O întâmplare de felul celei pe care se întemeiază ficţiunea noastră nu a părut cu totul imposibilă doctorului Erasmus Darwin şi unora dintre fiziologii din Germania. Să nu se presupună, însă, că eu dau cât de cât crezare unei asemenea închipuiri; totuşi, luând-o ca punct de pornire pentru o operă de ficţiune, am vrut doar să întreţes un şir de întâmplări supranaturale de groază. Împrejurarea care hrăneşte interesul acestei naraţiuni nu are neajunsurile unei simple poveşti cu stafii şi farmece vrăjitoreşti. Ea m-a atras prin noutatea situaţiilor cărora le dă naştere şi, deşi imposibilă ca fapt fizic, ea oferă un imbold pentru imaginaţie prin felul în care sunt zugrăvite pasiunile omeneşti, mai cuprinzătoare şi mai puternice decât s-ar putea contura ele în oricare dintre relaţiile obişnuite ale unor întâmplări reale. M-am străduit, aşadar, să păstrez adevărul principiilor elementare ale naturii omeneşti, nesfiindu-mă, însă, să încerc noi posibilităţi de combinare. Iliada, poezia tragică a Greciei, Shakespeare, în Furtuna şi în Visul unei nopţi de vară şi, mai ales Milton, în Paradisul pierdut, adoptă acest principiu; şi chiar cel mai modest romancier, care caută să obţină, prin truda sa, plăcere pentru sine şi pentru ceilalţi, poate, fără nicio prezumţie, să recurgă în proza sa la o licenţă sau, mai degrabă, la o regulă, din adoptarea căreia au rezultat până acum, în cele mai nobile specimene ale poeziei, atâtea minunate împerecheri de simţăminte omeneşti. Împrejurarea pe care se sprijină povestirea mea mi-a fost sugerată în cursul unei discuţii întâmplătoare. Am pornit s-o aştern pe hârtie, în parte din dorinţa de a mă destinde şi, în parte pentru a da folosinţă unor resurse neîncercate ale minţii. Pe măsură ce înaintam, s-au adăugat şi alte pricini. 4 Nu-mi este câtuşi de puţin indiferent felul în care tendinţele morale ce sălăşluiesc în sentimentele şi personajele acestei povestiri vor înrâuri cititorul, dar, preocuparea mea de căpetenie în această privinţă s-a mărginit la a evita impresia de lâncezeală pe care o produc romanele de astăzi şi la a înfăţişa farmecul afecţiunilor domestice şi excelenţa virtuţii universale. Părerile ce izvorăsc firesc din caracterul şi situaţia eroului nu trebuie în niciun caz socotite ca fiind întotdeauna şi propriile mele convingeri; şi nici să nu se creadă că anumite consideraţii, pe care paginile ce urmează le conţin, vor să prejudicieze vreo doctrină filosofică de un fel sau altul. Autoarei nu i se pare lipsit de interes faptul că această povestire a fost începută chiar în acel ţinut maiestuos în care se petrece cea mai mare parte a acţiunii şi, într-o companie pe care nu va înceta s-o regrete. Am petrecut vara anului 1816 în împrejurimile Genevei. Anotimpul era rece şi ploios, şi, serile, ne strângeam în jurul focului strălucitor ce duduia în cămin; câteodată ne distram citind povestiri cu fantome din nişte cărţi germane ce ne căzuseră întâmplător în mână. Aceste povestiri au stârnit în noi o jucăuşă dorinţă de imitaţie. Ceilalţi doi prieteni (o povestire ieşită de sub pana oricăruia din ei ar fi mai bine primită de public decât aş putea eu să sper pentru orice plăsmuire a mea), împreună cu mine, ne-am înţeles să scriem fiecare câte o poveste bazată pe o întâmplare supranaturală. Vremea, totuşi, s-a înseninat deodată şi, cei doi prieteni ai mei au plecat într-o excursie prin Alpi, pierzând în mijlocul acelor privelişti măreţe orice amintire despre viziunile lor populate cu fantome. Povestea ce urmează este singura care a fost dusă până la capăt.
     Marlow, septembrie 1817
Прочитать

Mary W. Shelley - Frankenstein sau Prometeul Modern carte .PDF

Recomandat pentru o lectură plăcută:

Recenzii și comentarii!
Comentează
Introduceți codul de pe imagine:*
reload, if the code cannot be seen