Născut în Rusia, în 1920, într-o familie de origine evreiască, dar încetățenit de la 3 ani în libertatea de creație a Americii, Isaac Asimov este considerat părintele literaturii științifico-fantastice moderne, el fiind dacă nu primul, cel mai important autor care a adăugat poveștilor cu societăți umane din viitor și o foarte bine susținută bază tehnologică. Acea fundamentare științifică temeinică, nu doar schițată literar ca la celebrii precursori Jules Verne sau H.G. Wells, care motivează termenul actual de hard science fiction și expresia sinonimă de anticipație, utilizată cu referire la scrierile SF. Seria sa Roboții este alcătuită din mai multe povestiri și romane ce au printre protagoniști roboți pozitronici. Specificitatea inteligențelor artificiale autonome din universul asimovian este dată de cele Trei Legi ale Roboticii, care asigură fidelizarea mașinăriilor intereselor umanității. Acestea sunt adevărate bijuterii de logică circulară capabile să acopere întreaga paletă a activităților ce ar putea fi efectuate de roboți și a tuturor modalităților prin care s-ar ajunge ca ei să relaționeze cu oamenii. 

Legea 1 Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău. 

Legea 2 Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu

 Legea 1. Legea 3 Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu întră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.

 În romanele care compun ciclul Roboții, Asimov testează aplicabilitatea celor trei legi în diferite situații greu de prevăzut, stresul principal apărând mereu din intrarea în contradicție a uneia dintre legi cu o alta, măcar în interpretarea creierelor pozitronice programate să le respecte cu strictețe. Din această subtilă jonglare cu posibilitățile forțării directivelor de programare, în viitorul îndepărtat al omenirii, se nasc excelente romane-anchetă în care detectivi ca pământeanul Elijah Baley și androidul R. Daneel Olivaw investighează defecțiuni ale roboților ce au cedat sub presiunea intrării în conflict a dispozițiilor legilor sau chiar sunt suspectați de comiterea unor crime, prin improbabila încălcare a lor. Roboții și Imperiul este ultimul volum dintre cele cinci ale seriei și face legătura cu alte două cicluri de legendă ale lui Asimov, Imperiul și Fundația. Tocmai din acest motiv, el este diferit de celelalte, ce se constituiau în veritabile anchete polițiste desfășurate prin coloniile spațiale, concentrându-se mai mult pe panoramarea politică generală a omenirii în expansiune galactică, decât pe vreun caz particular anume. Au trecut două secole de la moartea lui Elijah Baley, pământeanul deschis la minte care a reușit să pătrundă în exclusivista societate spațială. Umanitatea se află într-un moment de cotitură al destinului său. Spațialii de pe cele 50 de lumi colonizate inițial încă domină tehnologic Terra supra-aglomerată, dar după începutul unei noi campanii de cucerire a stelelor de către pământeni, poziția lor devine tot mai puțin importantă. Spațialii au avantajul unei civilizații latifundiare, cu proprietăți întinse pe care îi servesc roboți și posibilitatea de a-și prelungi viața extrem de mult. Ei sunt patricienii viitorului. Pământenii au stagnat înghesuiți pe planeta-mamă metropolitană, dar acum s-au revărsat din nou în galaxie, învingându-și teama de spațiu și colonizând noi și noi planete, de data aceasta fără ajutorul vreunui robot. Kelden Amadiro, omul de știință care reprezintă cel mai sinistru aroganța spațialilor, este decis să păstreze supremația celor 50 de colonii primordiale și capacitatea lor de a decide soarta omenirii, chiar cu prețul distrugerii planetei originare a tuturor, Terra. Gladia Delmarre și roboții ei, androidul Daneel Olivaw și telepatul mecanic Giskard Reventlov sunt singurii care pot împiedica declanșarea unui cataclism, urmat de un inevitabil război generalizat. Cele Trei Legi ale Roboticii funcționează, în situația asta, mai mult ca obstacole de netrecut apărute în calea salvării omenirii, din cauză că împiedică acțiunea roboților dornici de-a ajuta, dar care nu le pot încălca. Și atunci? Pentru protejarea ființelor umane se impune formularea urgentă a Legii Zero a Roboticii, una care să facă referire la binele umanității – în întregul ei. Cum va suna exact aceasta, puteți afla citind cartea. Politica galactică, în viziunea lui Asimov, este una foarte personalizată, a dispozițiilor și a umorilor, fiecare dintre protagoniștii cărții are posibilitatea să o influențeze conform propriilor capricii. În asemenea condiții, varianta ca ea să încapă pe mâna roboților este chiar cea mai de dorit, aceștia fiind singurii păstrători neinfluențabili ai liniei de echilibru și principialism ce definește drept pozitivă natura umană. Roboții și Imperiul este o lectură obligatorie pentru toții fanii lui Isaac Asimov, un punct nodal care asigură conexiunea între cele trei mari serii ale sale: Roboții, Imperiul și Fundația. Dacă nu ați citit încă niciun alt roman al autorului, puteți începe cu acesta, fără griji că vor apărea dificultăți de înțelegere. Doar că vă veți dori apoi, în mod sigur, să parcurgeți și restul volumelor de care e legat. Asimov însuși ar fi, cred eu, cel mai indicat scriitor SF prin care un cititor neinițiat să descopere genul.