Alchimia dragostei de Amanda Quick. Pdf📚
- Autor:
- Categoria:
- Nr. de pagini:219
- Limba:Română
Charlotte Arkendale stia totul despre barbati. In definitiv, isi construise o adevarata cariera de succes ajutand numeroase femei sa se fereasca de vanatorii de zestre. Cu toate acestea, nimic n-ar fi putut-o pregati pentru Baxter St. Ives – un strain captivant, dar prea indraznet, prea hotarat si prea periculos pentru ca Charlotte sa-l accepte cu inima impacata sa-i administreze veniturile. Insa el pare sa fie singura persoana care o poate ajuta sa investigheze moartea violenta a uneia dintre clientele sale.
Cum insa si-ar fi putut da seama ca Baxter, un talentat om de stiinta, avea sa o transforme in subiectul unui experiment riscant pe tema alchimiei dorintei? Cand sentimentele ce se nasc intre cei doi eroi par sa ajunga la implinire, un pericolul neasteptat ameninta sa ii desparta – ori sa-i uneasca pentru totdeauna in moarte.
Misterul si pasiunea se impletesc intr-o naratiune alerta, plina de suspans, cu personaje care reusesc sa evite sabloanele literaturii romantioase.
Fragment:
Cum insa si-ar fi putut da seama ca Baxter, un talentat om de stiinta, avea sa o transforme in subiectul unui experiment riscant pe tema alchimiei dorintei? Cand sentimentele ce se nasc intre cei doi eroi par sa ajunga la implinire, un pericolul neasteptat ameninta sa ii desparta – ori sa-i uneasca pentru totdeauna in moarte.
Misterul si pasiunea se impletesc intr-o naratiune alerta, plina de suspans, cu personaje care reusesc sa evite sabloanele literaturii romantioase.
Amanda Quick are in palmares numeroase premii literare, cartile sale vanzandu-se pana in prezent in peste 35 de milioane de exemplare.
Fragment:
" Miezul nopţii. Londra.
Charlotte nu avea să afle niciodată ce o trezise de fapt în orele de
dinaintea zorilor. Poate creierul ei somnoros percepuse scârţâitul unei
scânduri din podea sau vocea înăbuşită a cuiva. Oricare fusese cauza,
deschise ochii brusc şi se ridică în şezut. Era stăpânită de un sentiment de o
urgenţă copleşitoare. O presimţire rece îi străbătu tot corpul.
Era noaptea în care menajera avea liber. În perioada aceea, tatăl ei
vitreg, Winterbourne, nu se întorcea niciodată acasă înainte de răsăritul
soarelui. Charlotte ştia că ea şi sora ei, Ariel, trebuiau să fie singure în casă.
Dar cineva tocmai urcase scările şi păşea pe coridor.
Aruncă deoparte cuvertura şi se dădu jos din pat, tremurând, pe
podeaua rece. Pentru un moment nu avu nici cea mai mică idee ce trebuia să
facă mai departe.
O altă scândură din duşumea gemu. Se duse la uşă, o deschise câţiva
centimetri şi aruncă o privire pe holul întunecat. Două siluete învelite în
mantii lungi dădeau târcoale printre umbrele dense de la capătul coridorului.
Se opriră în faţa uşii lui Ariel. Unul ţinea în mână o lumânare. Lumina scoase
la iveală trăsăturile obtuze, de chefliu, ale lui Winterbourne.
— Fiţi rapid, zise Winterbourne cu un mârâit. Şi apoi să ne vedem de
drum. Răsăritul e aproape.
— Dar aş vrea să mă bucur de această plăcere rară. Nu mereu apare
ocazia de a savura o virgină adevărată, urmaşă a unei linii de sânge atât de
bune. Paisprezece ani ai zis? O vârstă bună. Am de gând să nu mă grăbesc,
Winterbourne.
Charlotte îşi reprimă un ţipăt de mânie şi de frică. Glasul celui de-al
doilea bărbat semăna cu un instrument muzical misterios, o combinaţie de
graţie şi de putere chiar şi când se rezuma la o şoaptă. Era un glas care
putea îmblânzi animale sălbatice sau, la fel de bine, cânta imnuri. Dar era cel
mai înspăimântător lucru pe care îl auzise vreodată.
— Sunteţi nebun? şuieră Winterbourne. Grăbiţi-vă şi terminaţi odată.
— Îmi datorezi o sumă mare de bani, Winterbourne. Cu siguranţă nu te
aştepţi să încheiem socotelile prin a mă lăsa numai câteva minute cu micuţa
şi foarte scumpa mea inocentă. Vreau o oră, cel puţin. "
Charlotte nu avea să afle niciodată ce o trezise de fapt în orele de
dinaintea zorilor. Poate creierul ei somnoros percepuse scârţâitul unei
scânduri din podea sau vocea înăbuşită a cuiva. Oricare fusese cauza,
deschise ochii brusc şi se ridică în şezut. Era stăpânită de un sentiment de o
urgenţă copleşitoare. O presimţire rece îi străbătu tot corpul.
Era noaptea în care menajera avea liber. În perioada aceea, tatăl ei
vitreg, Winterbourne, nu se întorcea niciodată acasă înainte de răsăritul
soarelui. Charlotte ştia că ea şi sora ei, Ariel, trebuiau să fie singure în casă.
Dar cineva tocmai urcase scările şi păşea pe coridor.
Aruncă deoparte cuvertura şi se dădu jos din pat, tremurând, pe
podeaua rece. Pentru un moment nu avu nici cea mai mică idee ce trebuia să
facă mai departe.
O altă scândură din duşumea gemu. Se duse la uşă, o deschise câţiva
centimetri şi aruncă o privire pe holul întunecat. Două siluete învelite în
mantii lungi dădeau târcoale printre umbrele dense de la capătul coridorului.
Se opriră în faţa uşii lui Ariel. Unul ţinea în mână o lumânare. Lumina scoase
la iveală trăsăturile obtuze, de chefliu, ale lui Winterbourne.
— Fiţi rapid, zise Winterbourne cu un mârâit. Şi apoi să ne vedem de
drum. Răsăritul e aproape.
— Dar aş vrea să mă bucur de această plăcere rară. Nu mereu apare
ocazia de a savura o virgină adevărată, urmaşă a unei linii de sânge atât de
bune. Paisprezece ani ai zis? O vârstă bună. Am de gând să nu mă grăbesc,
Winterbourne.
Charlotte îşi reprimă un ţipăt de mânie şi de frică. Glasul celui de-al
doilea bărbat semăna cu un instrument muzical misterios, o combinaţie de
graţie şi de putere chiar şi când se rezuma la o şoaptă. Era un glas care
putea îmblânzi animale sălbatice sau, la fel de bine, cânta imnuri. Dar era cel
mai înspăimântător lucru pe care îl auzise vreodată.
— Sunteţi nebun? şuieră Winterbourne. Grăbiţi-vă şi terminaţi odată.
— Îmi datorezi o sumă mare de bani, Winterbourne. Cu siguranţă nu te
aştepţi să încheiem socotelile prin a mă lăsa numai câteva minute cu micuţa
şi foarte scumpa mea inocentă. Vreau o oră, cel puţin. "
Alchimia dragostei de Amanda Quick. Pdf
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
Alchimia dragostei de Amanda Quick. Pdf