Din Inima Africii de Karen Blixen. carte PDF📚
- Autor:
- Categoria:
- Nr. de pagini:339
- Limba:Română
O mare povestitoare a secolului XX, nominalizată de două ori la Premiul Nobel pentru literatură, Karen Blixen (pseudonim literar Isak Dinesen) este cunoscută în lume mai ales ca autoarea volumului autobiografic Din inima Africii, inclus de Modern Library în „Cele mai bune 100 de cărți de nonficțiune din toate timpurile“. În 1985, volumul a fost transpus într-un film multipremiat, Out of Africa, purtând semnătura regizorului Sydney Pollack, cu Meryl Streep, Robert Redford și Klaus Maria Brandauer în rolurile principale.
„Am avut o fermă în Africa, la poalele colinelor Ngong… Copacii aveau un frunziș delicat și ușor, a cărui alcătuire arăta diferit de cea a copacilor europeni; el nu creștea în arcuri sau cupole, ci în straturi orizontale, iar această formă le dădea copacilor înalți și solitari aspectul unor palmieri sau aerul eroic și romantic al unor corăbii construite cu toată velatura, având pânzele strânse, iar marginilor pădurii o stranie aparență, de parcă întreaga pădure ar fi vibrat. Pe pajiștile marilor câmpii se întindeau, încâlcite și golașe, tufele de mărăcini, iar iarba mirosea iute, a cimbru și a mirt; pe alocuri mirosul era atât de tare, încât nările te usturau.
Toate florile pe care le-ntâlneai pe câmpuri sau răsărind pe plantele târâtoare și lianele din pădurea virgină erau mărunte ca florile ce cresc prin văi – numai la începutul lungului sezon de ploi răsăreau pe câmpuri niște crini înalți, masivi, puternic mirositori. Priveliștile erau infinit de largi.
Fragment:
" Cultivarea cafelei e o muncã de duratã. Planta nu rãsare cum îti închipui tu cînd, tînãr
fiind si plin de sperantã, sub o ploaie torentialã,.cari cutiile cu puieti de arbori de cafea
din rãsadnite si. împreunã cu toti lucrãtorii fermei, privesti plantele cum sînt asezate în
siruri drepte de gropi sãpate în pãmîntul ud. apoi le acoperi bine, sã le feresti de soare,
cu crengi rupte din hãtis, cãci obscuritatea e privilegiul exclusiv al fiintelor tinere.
Dureazã patru-cinci ani pînã ce copacii dau rod ; între timp se abat peste ei seceta sau
bolile, iar îndrãznetele buruieni locale nãpãdesc din gros pãmîntul — mai ales cea
numitã black-jack, cu pericarpuri lungi si scabroase, ce ti se agatã de haine si de
ciorapi. Unii copaci au fost plantati gresit, cu rãdãcinile pivotante îndoite ; acestia vor
muri chiar cînd vor începe sã înfloreascã. Se planteazã ceva mai mult de sase sute de
copaci la un acru, * iar eu aveam sase sute de acri plantati cu cafea ;
boii mei trãgeau încolo si încoace pe cîmp masinile-eultivator printre sirurile de copaci,
mii si mii demile, cu rãbdare, asteptînd rãsplata ce va sã vinã. Sînt clipe de o mare frumusete la o
fermã de cafea.
Cînd înflorea toatã plantatia la începutul sezonului de ploi, era o
priveliste luminoasã, ca un 'nor de cretã, prin ceata si ploaia, mãruntã, pe .întinderea a
sase sute de acri de pãmint. Floarea arborelui de cafea are un miros gingas, vag amãrui,
asemeni florii de porumbar. La vremea cind tot cîmpul se înrosea de fructe coapte,
femeile si copiii, numiti aici tolos, erau chemati sã culeagã • cafeaua din copaci,
împreunã cu bãrbatii ; apoi carele si cãrutele o duceau jos. la atelierul" de prelucrare de
pe malul rîului. "
„Am avut o fermă în Africa, la poalele colinelor Ngong… Copacii aveau un frunziș delicat și ușor, a cărui alcătuire arăta diferit de cea a copacilor europeni; el nu creștea în arcuri sau cupole, ci în straturi orizontale, iar această formă le dădea copacilor înalți și solitari aspectul unor palmieri sau aerul eroic și romantic al unor corăbii construite cu toată velatura, având pânzele strânse, iar marginilor pădurii o stranie aparență, de parcă întreaga pădure ar fi vibrat. Pe pajiștile marilor câmpii se întindeau, încâlcite și golașe, tufele de mărăcini, iar iarba mirosea iute, a cimbru și a mirt; pe alocuri mirosul era atât de tare, încât nările te usturau.
Toate florile pe care le-ntâlneai pe câmpuri sau răsărind pe plantele târâtoare și lianele din pădurea virgină erau mărunte ca florile ce cresc prin văi – numai la începutul lungului sezon de ploi răsăreau pe câmpuri niște crini înalți, masivi, puternic mirositori. Priveliștile erau infinit de largi.
Fragment:
" Cultivarea cafelei e o muncã de duratã. Planta nu rãsare cum îti închipui tu cînd, tînãr
fiind si plin de sperantã, sub o ploaie torentialã,.cari cutiile cu puieti de arbori de cafea
din rãsadnite si. împreunã cu toti lucrãtorii fermei, privesti plantele cum sînt asezate în
siruri drepte de gropi sãpate în pãmîntul ud. apoi le acoperi bine, sã le feresti de soare,
cu crengi rupte din hãtis, cãci obscuritatea e privilegiul exclusiv al fiintelor tinere.
Dureazã patru-cinci ani pînã ce copacii dau rod ; între timp se abat peste ei seceta sau
bolile, iar îndrãznetele buruieni locale nãpãdesc din gros pãmîntul — mai ales cea
numitã black-jack, cu pericarpuri lungi si scabroase, ce ti se agatã de haine si de
ciorapi. Unii copaci au fost plantati gresit, cu rãdãcinile pivotante îndoite ; acestia vor
muri chiar cînd vor începe sã înfloreascã. Se planteazã ceva mai mult de sase sute de
copaci la un acru, * iar eu aveam sase sute de acri plantati cu cafea ;
boii mei trãgeau încolo si încoace pe cîmp masinile-eultivator printre sirurile de copaci,
mii si mii demile, cu rãbdare, asteptînd rãsplata ce va sã vinã. Sînt clipe de o mare frumusete la o
fermã de cafea.
Cînd înflorea toatã plantatia la începutul sezonului de ploi, era o
priveliste luminoasã, ca un 'nor de cretã, prin ceata si ploaia, mãruntã, pe .întinderea a
sase sute de acri de pãmint. Floarea arborelui de cafea are un miros gingas, vag amãrui,
asemeni florii de porumbar. La vremea cind tot cîmpul se înrosea de fructe coapte,
femeile si copiii, numiti aici tolos, erau chemati sã culeagã • cafeaua din copaci,
împreunã cu bãrbatii ; apoi carele si cãrutele o duceau jos. la atelierul" de prelucrare de
pe malul rîului. "
Din Inima Africii de Karen Blixen. carte PDF
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
Din Inima Africii de Karen Blixen. carte PDF