Lubirile croitoresei de Maria Duenas. citește online gratis romane de dragoste .pdf📚


Lubirile croitoresei de Maria Duenas. citește online gratis romane de dragoste .pdf
Vizualizări:001-07-2022Post by User
Bestsellerul spaniol al anului 2010, cu peste un milion de exemplare vandute! Romanul a fost adaptat pentru TV, intr-o serie de 13 episoade care se vor difuza la inceputul anului 2014 in Romania, la Euforia TV. In lunile de dinaintea revolutiei franchiste, tanara croitoreasa Sira Quiroga paraseste Madridul, manata de nemarginita iubire pentru un barbat aproape necunoscut. Se stabileste impreuna cu acesta in Tanger, oras monden, exotic si vibrand de pasiune, unde i se intampla ceva de neimaginat.

Caci aici va fi Sira si tradata, si parasita. Asa se naste romanul Iubirile croitoresei, o aventura pasionanta, traita in saloane haute couture si hoteluri de lux, unde conspiratiile politice si nestiutele misiuni ale serviciilor secrete se impletesc cu loialitatea fata de cei apropiati si forta de neinfrant a dragostei.


Fragment:


" O maşină de scris mi-a schimbat destinul. O Hispano- Olivetti, de care
m-a despărţit săptămâni la rând sticla unei vitrine. Privind din prezent, de
pe parapetul anilor scurşi, e
greu de crezut că o simplă maşinărie poate într-adevăr să schimbe cursul
unei vieţi, dinamitând în doar patru zile toate planurile făcute pentru a-1
menţine. Dar aşa a fost, şi
n-am putut face nimic ca să împiedic asta.

În realitate, pe atunci nici nu aveam proiecte prea mari. Doar visuri
mărunte, aproape casnice, potrivite cu locul şi timpul în care îmi fusese
dat să trăiesc; planuri de viitor posibile, la îndemână. In zilele acelea,
lumea mea se rotea molcom în jurul câtorva prezenţe pe care le credeam
sigure şi nepieritoare. Mama fusese mereu cea mai statornică dintre ele.
Era croitoreasă, calfă într-un atelier cu cliente din lumea bună. Avea
experienţă şi bun-gust, dar n-a fost nicicând mai mult decât o cusătoreasă
salariată, o muncitoare aidoma atâtor altora, care, zece ore pe zi, îşi
distrugea unghiile şi ochii croind şi cosând, probând şi modificând
veşminte destinate unor trupuri diferite de al ei şi unor priviri ce arareori
se opreau asupra ei.

Pe atunci ştiam foarte puţin despre tata. Aproape
nimic. Nu se apropiase nicicând de mine, dar nu mă sinchiseam de el.
Niciodată nu dorisem să aflu ceva despre el până când, pe la opt sau nouă
ani, mama îmi dăduse câteva informaţii mărunte. Că avea o altă familie şi
nu putea locui cu noi. Mi-am însuşit acele date cu graba şi lipsa de apetit
cu care, în acel ajun al Paştelui, înghiţeam ultimele linguri din supa de post
pe care o aveam în faţă: viaţa acelui străin era infinit mai neinteresantă
decât jocurile din piaţa publică.
M-am născut în vara anului 1911, anul în care Pastora Imperio 1
s-a

măritat cu Gallo, Jorge Negrete 2

s-a născut în Mexic, iar în Europa apunea
steaua a ceea ce s-a numit belle epoque. Tocmai începeau să se audă din
depărtare tobele primului mare război, în cafenelele din Madrid se citeau
El Debate şi El Heraldo, iar Chelita 3

scotea bărbaţii din minţi dând cu
neobrăzare din şolduri în ritmul cupletelor de pe scenă. Intre o amantă şi
alta, regele Alfonso al XIII-lea 4

izbutise să-şi conceapă a cincea fiică

legitimă. În fruntea guvernului era liberalul Canalejas 5

, incapabil să
prevadă că, peste doar un an, un anarhist excentric avea să-1 ucidă,
trăgându-i două gloanţe în cap pe când căuta noutăţi în librăria San
Martin.

1. Dansatoarea, cântăreaţa şi actriţa spaniolă Pastora Rojas Monje,
cunoscută cu numele de Pastora Imperio (1889-1979), a fost una dintre
cele mai strălucite figuri ale cântecului şi dansului flamenco din prima
jumătate a secolului XX. Soţul ei a fost toreadorul Rafael
Gomez Ortega (1882-1960), poreclit „el Gallo" (Cocoşul), membru al unei
celebre familii de toreadori spanioli, foarte popular pentru darul
improvizaţiei.

2. Cântăreţul şi actorul mexican Jorge Negrete (1911-1953) este bine-
cunoscut pentru interpretarea unor şlagăre ca Ay, Jalisco, no te rajes, Gran

Casino şi Si Adelita se fuera con otro.
3. Consuelo Portela (1885-1959), cunoscută cu numele de Chelito, a fost
una dintre primele interprete spaniole ale genului picaresc, îndrăzneţ şi
chiar scandalos, în cele mai mari varieteuri din epocă; ea a introdus rumba
în lumea cupletului.

4. Fiu postum al regelui Alfonso al Xll-lea, Alfonso al XIII-lea (1886-1941) a
fost rege (1886-1931) şi s-a căsătorit (1906) cu Victoria Eugenia de
Battenberg, nepoata regelui Eduard al Vll-lea al Angliei. După victoria
republicanilor în alegerile din 1931, a părăsit Spania. Din exil, 1-a sprijinit
pe Franco, iar înainte de a muri a abdicat în favoarea fiului său, Juan, tatăl
actualului rege al Spaniei, Juan Carlos.
5. Omul politic Jose Canalejas Mendez (1854-1912) aparţinea celei mai

progresiste aripi a Partidului Liberal, pe care dorea s-o democratizeze şi s-
o radicalizeze. A fost ministru, preşedinte al Congresului Deputaţilor

(1905-1906) şi al Consiliului de Miniştri (1910-1912).
A fost asasinat la Madrid de către un anarhist, moartea sa accelerând
decăderea regimului impus de Restauraţie.
Creşteam într-un mediu fericit cu moderaţie, mai curând sărac, dar fără
mari lipsuri şi frustrări. Locuiam pe o stradă îngustă dintr-un cartier select
al Madridului, lângă piaţa
Paja, la doi paşi de Palatul Regal. La o aruncătură de băţ de zarva continuă
din centrul oraşului, trăiam printre rufe puse la uscat, în miros de leşie,
printre vocile vecinelor şi

câteva pisici ce trândăveau la soare. Urmam o şcoală rudimentară, care
funcţiona într-un mezanin din apropiere: pe băncile ei, concepute pentru
doi, stăteam câte patru copii,
certându-ne şi înghiontindu-ne ca să spunem pe de rost şi cât ne ţineau
bojocii Cântecul piratului şi tabla înmulţirii. Acolo am învăţat cititul şi
scrisul, cele patru operaţii şi numele râurilor ce brăzdau harta gălbuie de
pe perete. La doisprezece ani, mi-am încheiat educaţia şi am intrat
ucenică în atelierul unde lucra mama.

O soartă foarte obişnuită.
Din salonul doñei Manuela Godina, patroana mamei, ieşeau de decenii
veşminte confecţionate cu măiestrie, excelent croite şi cusute, vestite în
tot Madridul. Costume de zi, rochii de cocteil, paltoane şi cape purtate de
doamne distinse la plimbări pe Paseo de la Castellana, la Hipodrom şi în
Puerta de Hierro, când beau ceai la Sakuska ori se duceau la liturghie, ca
să epateze. Dar a trecut ceva vreme până am pătruns tainele croitoriei. La
început, am fost fetiţa bună la toate din atelier: răscoleam mangalul în
vasele cu jăratic pentru încălzit şi măturam peticele de pe duşumea,
încingeam fiarele de călcat pe foc şi fugeam cât mă ţineau picioarele să

cumpăr aţă şi nasturi din piaţa Pontejos. Apoi mi-au dat să duc la casele
protipendadei modele recent terminate, puse în saci mari din pânză
închisă la culoare: activitatea mea favorită, cel mai mare amuzament la
început de carieră. Am cunoscut portarii şi şoferii celor mai strălucite
reşedinţe, subretele, menajerele şi majordomii celor mai înstărite familii.
Le-am privit, aproape fără să fiu zărită, pe cele mai rafinate doamne, pe
fiicele şi soţii lor. Ca martor mut, am intrat în case burgheze, în mici palate
aristocratice şi în apartamente somptuoase din edificii cu tradiţie. Uneori,
nu treceam de uşa din dos: o slujnică primea rochia adusă; alteori, mă
pofteau în dressinguri, străbăteam coridoare şi întrezăream saloane,
priveam cu nesaţ covoare, lampadare, draperii de catifea şi piane cu
coadă, la care se cânta sau nu, şi îmi spuneam că ar fî fost ciudat să
trăiesc într-un asemenea univers. "
  • Ghid de descărcare!
  • Lubirile croitoresei de Maria Duenas. citește online gratis romane de dragoste .pdf

    Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾



    Recenzii și comentarii!
    Comentează
    Introduceți codul de pe imagine:*
    Кликните на изображение чтобы обновить код, если он неразборчив