Biografie STEPHEN EDWIN KING s-a născut în Portland, Maine, în 1947. Când avea doi ani, tatăl său şi-a abandonat familia, iar micul Stephen a avut o copilărie grea, marcată de repetate mutări dintr-un oraş în altul. A îndrăgit matineele anilor ’50, unde se proiectau mai ales filme de groază şi SF, iar în 1960 l-a descoperit pe H.P. Lovecraft, care a avut o influenţă decisivă asupra lui – s-a apucat să aştearnă poveşti la o maşină de scris căreia îi lipsea tasta „N”, pe care o vom întâlni mai târziu în Misery. Între 1962 şi 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iar între 1966 şi 1970 a urmat cursurile Universităţii Maine din Orono. În această perioadă a lucrat la biblioteca facultăţii şi şi-a publicat primele povestiri în revista Maine Campus, unde a ţinut şi o rubrică permanentă. În iunie 1970 a obţinut licenţa în literatură, un certificat de profesor de liceu şi o diplomă pentru elocuţiune şi artă dramatică. În 1971 s-a căsătorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scriitoare şi poetă T. King, şi împreună au trei copii. O vreme a trăit într-o rulotă şi a lucrat într-o spălătorie industrială, apoi a devenit profesor de engleză la Hampden Academy, Maine. O viaţă grea, plină de lipsuri, care-l va duce la alcoolism. A început să scrie Carrie, dar, fiindcă romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Tabitha însă, care nu se îndoia de talentul lui, a recuperat manuscrisul şi l-a convins să-l ducă la bun sfârşit. În 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumpărat drepturile ediţiei de buzunar cu suma record de 400.000 de dolari. În 1975 familia sa şi-a cumpărat prima casă la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat Salem’s Lot. De acum înainte îşi va consacra viaţa exclusiv creaţiei literare şi, într-o mai mică măsură, producţiei cinematografice. Autor a peste şaizeci de romane şi două sute de povestiri, a doborât toate recordurile de vânzări şi a primit numeroase premii, printre care şi prestigioasa Medalie pentru Contribuţii Deosebite în Domeniul Literaturii Americane oferită de Naţional Book Foundation.

   Romanul pe care îl semnalăm astăzi a apărut în urmă cu un an, a fost ecranizat aproape instantaneu, într-un serial de televiziune, cu actorul Ben Mendelsohn, după câteva luni a fost tradus şi în româneşte. La începutul acestui an, HBO a început să difuzeze serialul, se cheamă în original    „The Outsider”. Dar sfatul semnatarului acestei rubrici este să citiţi neapărat romanul, oricât de mult sunteţi iubitor de film, romanul este cu mult mai copleşitor decât filmul. Nu doar pentru că e în întregime atmosfera inegalabilă creată de Stephen King în toate cărţile sale, ci şi pentru că filmul nu atinge tensiunea cărţii. E vorba de o crimă oribilă, o investigaţie foarte încâlcită şi o rezolvare cu totul neaşteptată.

    Terry Maitland a fost văzut de martori foarte credibili, inclusiv într-o înregistrare video, cu foarte multă lume de faţă, în alte locuri la sute de kilometri distanţă de locul crimei şi exact în acelaşi timp cu ea. Dar în nebunia protestului oraşului, antrenor de baseball este împuşcat mortal în faţa tribunalului. Toată acţiunea poliţiei este pusă la îndoială. Îndată se află că un alt individ, în alt oraş, acuzat la fel că a ucis două copile într-un mod oribil este ucis de mulţime şi la fel se pare că se afla la mare distanţă de locul crimei. Mai înainte se mai întâmplase la fel într-un oraş şi mai îndepărtat. O poveste extrem de verosimilă, în care se amestecă supranatural, dar în care mai mult decît orice se descrie cât de m onstruoasă poate fi natura umană. Într-un interviu pentru postul de televiziune CBS, Stephen King a dezvăluit că a fost inspirat să scrie romanul de faţă de proza lui Edgar Allan Poe „William Wilson”: „Un băiat merge la şcoală şi vede că are un coleg care arată fix ca el, se îmbracă la fel şi are acelaşi nume. Lucrul care mi-a venit în minte a fost: cum ar suna o poveste în care dovada că cineva a comis o crimă este foarte clară, dar, în acelaşi timp, şi alibiul acelei persoane este impenetrabil?” În roman, antrenorul este acuzat de crimă, în susţinerea acuzaţiei există probe ADN, amprente şi martori. Totuşi, şi alibiul antrenorului pare perfect.”