Hannah Pakula Ultima romantică Regina Maria a Romaniei .PDF

Hannah Pakula Ultima romantică Regina Maria a Romaniei .PDF
Vizualizări:005-02-2021Post by User
     Cartea lui Hannah Pakula, rod al unei cercetări aprofundate a surselor de arhivă şi studierii unei bogate bibliografii, precum şi al unor informaţii cu caracter personal obţinute prin interviuri cu unii membri ai fostei familii regale din România, rude ale acestora şi diferite persoane, se impune publicului, mai ales cel românesc, ca o lucrare cu vădit caracter istoric prin modul de abordare a subiectului ales şi a aparatului ştiinţific prezentat. Deşi genul tentează autorii de biografii - mai cu seamă dacă personajul principal este o femeie şi nu o femeie oarecare, ca în cazul Reginei Măria a României - de a romanţa povestea pentru a-i da cît mai multă culoare, Hannah Pakula nu a cedat tentaţiei, menţinîndu-se pe linia cercetătorului interesat de redarea adevărului istoric prin punerea în valoare a surselor, fără a le da o interpretare proprie, dincolo de cea care se impune de la sine. Figura centrală a cărţii, Regina Măria, este redată cu obiectivitate şi surprinsă în ansamblul ei fizic şi moral. Colaborarea cu Hannah Pakula, cu prilejul documentării sale în Arhivele Statului din Bucureşti, mi-a oferit prilejul de a cunoaşte un autor în căutare de adevăr şi nu de senzaţional, receptiv la sugestiile şi sfaturile cunoscătorilor documentelor aflate în Arhiva Casei Regale. Dacă cititorii obişnuiţi cu biografiile femeilor celebre vor încerca poate o dezamăgire că nu vor găsi picanteriile de rigoare şi poveştile frumoase adecvate genului, ei vor fi însă cuceriţi, cu siguranţă, de pagina de istorie oferită, acea pagină de care mai ales tinerii au fost lipsiţi, vor cunoaşte evenimente şi pe cei ce le-au trăit, adevăr netrucat şi neinterpretat. Ca traducător, am încercat să nu mă îndepărtez de text, aşa cum nici autoarea nu s-a îndepărtat de surse. Am respectat numele membrilor familiei regale aşa cum îi numea Regina Măria, cu unele excepţii, ca de exemplu, Barbu, şi nu „Barbo" (Ştirbey) sau, în unele cazuri, pentru Elena Lupescu - metresa, apoi soţia lui Carol al 11-lea- titulatura de „Lupeasca" şi nu Lupescu, cum scrie Regina, deoarece a fost numită ca atare în aproape toate mediile româneşti, apelativul respectiv marcînd aversiunea opiniei publice faţă de cea care întruchipa geniul rău asupra monarhului, care nici el nu se bucura de simpatie. Numele de localităţi au fost redate cu forma lor în limba română, la fel şi titlurile oficiale. Pentru a evita o încărcătură excesivă a volumului cu traducerea titlurilor lucrărilor ce figurează în bibliografie, am lăsat lista în limba engleză aşa cum a fost întocmită de autoare.

      Autoarea
     Am scris această carte din dorinţa de a-mi satisface curiozitatea în legătură cu Regina Măria. Am vrut să înţeleg cum a fost posibil ca o femeie, şi cu atît mai mult o Regină, care a fost simbolul reuşitei şi frumuseţii generaţiei sale să fie dată uitării şi chiar discreditată într-un interval de cincizeci de ani de la moarte, în procesul investigaţiilor am descoperit o lume apropiată în timp, dar aflată, din punctul de vedere al relaţiilor sociale, la o distanţă de ani-lumină de lumea noastră - o lume a valorilor fixe, a vieţilor predeterminate şi a romantismului extravagant. Pe acest drum am fost ajutată de oameni din Est, ca şi din Vest. Regina Măria a scris o sută de caiete cu însemnări zilnice, datînd din perioada urcării pe tron a soţului său, în anul 1914, şi pînă cu două săptămîni înaintea morţii sale, survenită în 1938. Destinate unei eventuale publicări, ele se află în prezent în Fondul Casei Regale din Arhivele din Bucureşti, împreună cu aproximativ 1200 de scrisori personale şi de familie. Pînă acum, doar o mică parte din acest material (cîteva caiete de însemnări şi vreo 50 de scrisori) a fost citită şi cunoscută în afara Arhivelor. Le sînt deosebit de recunoscătoare acelora care mi-au înlesnit cercetarea acolo. Ţin, de asemenea, să mulţumesc domnului Vasile Arimia, directorul Arhivelor în perioada şederii mele în România; doamnei Sanda Racoviceanu, o foarte bună cunoscătoare a colecţiei, şi doamnei Varvara Aioanei, pentru amabilitatea cu care m-a îndrumat. Graţie colaborării lor a fost posibil să se răspundă la numeroase întrebări referitoare la viaţa Reginei care pînă mai ieri erau doar presupuneri. Doresc să-mi exprim recunoştinţa faţă de Maiestatea sa Regina Elisabeta a Il-a pentru amabilitatea de a-mi fi permis să public fragmente din scrisori aflate în Arhiva Regală de la Castelul Windsor, ale căror copii mi-au fost date de A.S.R.* Principesa Ileana a României. Aş dori, de asemenea, să mulţumesc A.S.S.** Prinţul de Hohenlohe-Langenburg pentru permisiunea de a citi şi publica fragmente din scrisorile adresate bunicii sale, A.S.R. Prinţesa Alexandra; lui Lady Bowes-Lyon, pentru permisiunea de a citi şi publica extrase din scrisorile adresate mamei sale, Pauline Astor Spender-Clay şi A.S.R. Prinţul de Hohenzollern-Sigmaringen, pentru permisiunea de a cerceta în arhiva din Castelul Sigmaringen şi de a publica extrase din materialele aflate acolo. Mulţumesc în mod special preacucernicei maici Alexandra, fosta Principesă Ileana a României, pentru sprijinul şi prietenia deosebită, ca şi pentru permisiunea de a citi şi publica extrase din corespondenţa de familie. Cercetînd viaţa mamei, am devenit o admiratoare devotată a fiicei. Mulţumiri speciale datorez lui George Duca, de la Hoover Institution din Stanford, care s-a alăturat cu mintea sa sclipitoare proiectului meu şi mi-a permis să citesc şi să public extrase din cartea sa despre Regină, aflată în manuscris, precum şi din scrisorile sale particulare.
Прочитать

Hannah Pakula Ultima romantică Regina Maria a Romaniei .PDF

Recomandat pentru o lectură plăcută:

Recenzii și comentarii!
Comentează
Introduceți codul de pe imagine:*
reload, if the code cannot be seen